File de monografie

Localitatea Gârleni se află la nord de municipiul Bacău, pe Drumul Naţional 15 Bacău – Piatra Neamţ. Este aşezată pe malul drept al râului Bistriţa şi beneficiază de două staţii C.F.R.: Lespezi şi Gârleni. Cercetările arheologice făcute în această zonă de istoricul băcăuan Viorel Căpitanu au demonstrat că aici erau aşezări omeneşti încă din neolitic. La punctul numit „Lutărie”, din satul Lespezi, s-a semnalat prezenţa unor silexuri cioplite şi resturi arheologice din perioada neolitică. Cultura clasică – dacică – este ilustrată pe Valea Bistriţei prin produse metalurgice, ceramică, monede, care atestă o activitate destul de matură. Aşa cum arată istoricul clujean H. Daicoviciu, în lucrarea „Dacii”, în această zonă au fost semnalate şi cercetate mai multe cetăţi dacice.

Populaţia din această parte a ţării şi-a continuat viaţa în perioada feudalismului timpuriu, în diferite aşezări identificate prin cercetări arheologice. Ea şi-a adus o contribuţie activă la viaţa economică, socială şi politică a Moldovei, fiind alături de marii voievozi ce şi-au pus domnia în slujba consolidării şi apărării integrităţii şi independenţei Moldovei.

            Localitatea Racila – integrată în unitatea geografică „Câmpul lui Dragoş” – este menţionată pentru prima dată la 15 octombrie 1491. Locuitorii acestei localităţi au fost alături de Ştefan  cel Mare în bătălia de la Orbic (1469), în confruntările de la Vaslui (1475) şi Războieni (1476). Împreună cu ceilalţi oameni din zonă, la 18 mai 1600, au primit cu entuziasm pe Mihai Viteazul, aflat în drum spre Suceava.

În secolele XVII-XVIII, aşezările de pe Valea Bistriţei au cunoscut transformările social-economice şi politice specifice feudalismului târziu. În prima jumătate a secolului XIX, istoria locuitorilor din această zonă se va integra în procesul de renaştere naţională prin participări active la marile evenimente ce vor duce la edificarea României moderne. În timpul Revoluţiei din 1848, Gârlenii s-au ridicat la luptă, sprijinind ideile de înnoire socială.

Un alt eveniment important la care au participat locuitori din Racila, Gârleni, Blăgeşti, Racova şi Hemeiuşi a fost Războiul de Independenţă din 1877. Unii au participat direct pe câmpurile de luptă de la Rahova, Smîrdan, Vidin, afirmându-se prin eroismul lor. Cei de acasă, mai ales din Gârleni şi Racila au venit în sprijinul armatei române cu bani, cereale, vite, încălţăminte şi hrană.

Începutul secolului al XX-lea a fost marcat de marea răscoală ţărănească din 1907, care a avut loc în ţara noastră şi care a cuprins şi satele de pe Valea Bistriţei. În desfăşurarea evenimentelor de la Racila, Gârleni, Lespezi, Blăgeşti, Valea lui Ion, Racova, Fântânele s-au remarcat unele începuturi de organizare şi folosire a elementelor tradiţionale de mobilizare a ţăranilor la acţiune: trasul clopotelor de la biserici, sunetul din corn şi trompetă, fiind mereu pregătiţi să sară pentru ţara lor.

În Primul Război Mondial (1914-1918), la lupta pentru apărarea neamului, şi ţăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgeşti au participat cu un eroism legendar la Oituz, Caşin, Dărmăneşti, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriţei au trimis reprezentanţi la Alba-Iulia pe 1 Decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire şi s-a creat statul naţional român.

Au urmat două decenii în care zona s-a dezvoltat din multe puncte de vedere. În cel de-al Doilea Război Mondial, mulţi locuitori din această comună s-au distins pe front prin fapte de vitejie şi au fost decoraţi cu ordine şi medalii. Unul dintre aceşti eroi este profesorul de matematică Ion Arsene, care toată viaţa a predat la Şcoala Generală din Gârleni, unde a fost în mai multe rânduri şi director. Alături de el trebuie amintiţi şi următorii eroi veterani, care au fost distinşi cu ordine şi medalii de război: Boicu Gh. Gavril, Cozma Gh. Nicolae, Alban C. Emil, Alban C. Constantin, Apetroaiei I. Vasile, Dascălu Ianoş, Dogaru Constantin, Florea V. Constantin, Burcuţă Gh. Vasile, Ceca M. Petrea, Flenchea I. Neculai, Stan Aurel, Răzeşu Constantin, Rotaru Is. Ianoş, Inău Ianoş, Imbrea Alexa Ianoş, Tancău Ij. Gheorghe, Şchiopu St. Ioja, Olaru Şt. Ştefan, Simon P. Petrea, Onode I. Ianoş, Bortă P. Petrea, Feer Ioja Ioja, Anton H. Petrea, Coman N. Petrea, Catană Ianoş Ferenţ, Roşu Aniţa Mihai, Onode I. Anton, Spătaru Fr. Ianoş, Rotaru Ianoş Iojă, Bortă P. Ferenţ, Nistor Ernest, Radu D. Ilie şi profesorul de limba română Gheorghe Pătraşcu, fost director al Şcolii Generale din Racila (Gârleni-de-Sus).

Memoria eroilor este cinstită prin Monumentul Eroilor din satul Lespezi, realizat într-o manieră modernă de arh. M. Maica. A fost dezvelit şi sfinţit la 24 iunie 2001, alături de „Crucea comemorativă”, Capela Eroilor şi troiţele din comună.

Fără ajutorul doamnei Zîna Săilă, cândva vice-primar al comunei şi o mult îndrăgită învăţătoare, care şi astăzi ne calcă pragul şcolii, de dragul vremurilor, această postare nu ar fi fost posibilă, înmânându-ne preţioasa  monografie a comunei Gârleni, File de monografie:

Garleni de alta data - slideshow

Gârleni, astăzi - slideshow

Poze realizate de Diana Panaite, clasa a VIII-a D, Şcoala Gimnazială Gârleni 2